miercuri, 9 decembrie 2015

Şi tu râdeai şi nu ştiai...

O piesă ascultată în surdină îmi deschide din nou mintea şi mă îndeamnă să scriu. Aurel Tămaş spunea într-un refren de-al său "Şi tu râdeai şi nu ştiai... Că eu plângeam şi suspinam...". De o vreme chiar mă regăsesc în această piesă şi cred că majoritatea oamenilor au trecut sau vor trece măcar odată prin această experienţă neplăcută. Înainte să continuaţi lecturarea articolului, vă recomand să ascultaţi cu atenţie această piesă:


Se întâmplă de foarte multe ori să cazi în patima dragostei... O patimă mai rea ca orice alt viciu dacă ajungi să devi dependent de ea. Şi, e inevitabil... Clipeşti de două ori şi te vezi îndrăgostit de cineva. Printr-o minune, acea persoană în care vezi totul, are un sentiment reciproc! Ajungi să te deschizi şi să împarţi cele mai profunde sentimente cu ea, care dintr-un foc este totul pentru tine. Simţi că totul este perfect, simţi că ai găsit-o şi că viaţa ta este perfectă...

Te trezeşti în fiecare dimineaţă cu zâmbetul pe buze şi cu mulţumire sufletească pentru că ai cui să-i spui "Buna dimineaţa!". Vorbeşti cu ea în fiecare seară, în timpul zilei, de fiecare dată când ai ocazia şi îi spui că abia aştepţi să ajungi acasă să o revezi şi să o strângi de mână. Are cine să-ţi ureze un simplu "Noapte bună!" în fiecare seară, are cine să-ţi vorbească. Relaţia merge perfect o perioadă lungă de timp şi eşti fericit.

Vine momentul acela: "S-a terminat! Ne despărţim!". Nu primeşti un motiv anume... Cerul îţi cade în cap şi nu mai eşti bun de nimic o perioadă bună de timp. Chiar şi după ceva timp în care poate începi să îţi revi din nostalgica durere, tot îţi aduci aminte de ea. Te gândeşti la fata pe care încă o iubeşti în fiecare zi şi speri ca totul să revină la normaş chiar dacă ştii ca totul s-a terminat.

Strângi din dinţi şi treci peste toate. Cel puţin aşa te minţi singur... Din păcate nu prea ai ce face... Zâmbeşti, scoţi din nou optimismul la suprafaţă şi mergi mai departe. Viaţa îţi oferă multe lucruri frumoase şi nu are rost să te închizi în tine. O asemenea experienţă te face câteodată să devi atât de revoltat încât spui că nu-ţi mai trebuie relaţie dar nu trebuie să fie aşa! Mi-am spus şi eu asta dar mi-am revenit. Oricum, încă sper...

 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu